Când eram elev la liceul Economic, secția de Alimentație Publica de la Cluj, nu visam că o să ajung vreodată să îmi folosesc cunoștințele învățate la școală. Viața îți oferă însă multe surprize, mai ales trăind aici în America. La fel ca multe alte meserii, se spune că și cea de bucătar nu se învață, ci se fură. Nu este neapărat nevoie să fiți experți în arta culinară pentru a face mâncare. Este însă nevoie de multă bunăvoință și acel simț al gustului. Restul e doar o chestiune de timp și practică pană veți deveni experți în gătit.
Vă invit să facem o oală cu sarmale, așa sănătoase, ardelenești, cu mult suflet, pasiune și cu ingrediente a la Chicago.
ps. stiu ca e cam lung si poate plictisitor filmul, plus ca scrisul nu prea se vede bine, dat era facut mai pe la inceputurile mele in ale filmatului-editatului, de atunci le-am mai scrurtat si eu filmele si m-am mai perfectionat. Daca plictisesc ca-s prea lungi, asta nu dovedeste decat cat de mult este de munca pentru a face o anumita mancare.
ps. stiu ca e cam lung si poate plictisitor filmul, plus ca scrisul nu prea se vede bine, dat era facut mai pe la inceputurile mele in ale filmatului-editatului, de atunci le-am mai scrurtat si eu filmele si m-am mai perfectionat. Daca plictisesc ca-s prea lungi, asta nu dovedeste decat cat de mult este de munca pentru a face o anumita mancare.
No comments:
Post a Comment